Prima, a fibra ottica ùn hà paura di l'acqua perchè hè prutetta. Quandu a fibra ottica hè filata in un cavu, ci sò dui requisiti di prutezzione per a fibra ottica: unu hè chì a fibra ottica sia sottumessa à menu stress; l'altru hè chì a fibra ottica deve esse impermeabile. U stratu più esternu di u cavu di fibra ottica hè una guaina di plastica, u stratu internu hè una guaina metallica, è u stratu internu hè un rivestimentu chì blocca l'acqua è si gonfia quandu hè espostu à l'acqua. U core di u cavu hè ligatu cù un sigillante è fibre ottiche.
U cavu otticu hà quattru porte impermeabili, vale à dì: copertura di plastica, copertura metallica, stratu chì blocca l'acqua è unguentu.
Dunque a quistione hè, u core di fibra hà paura di l'acqua ? Ùn hè micca solu vetru, chì hè u prublema cù l'acqua ?
In fatti, hà paura di l'acqua.
Vi puderete dumandà perchè u vetru in l'acquarii è e finestre in casa vostra ùn anu paura di l'acqua ma sò impermeabili, è perchè sò tutti fatti di vetru.
Perchè u core di fibra hà paura di l'acqua?
In generale, si crede chì u core di a fibra ùn hè micca affettatu da l'acqua perchè u vetru hà una eccellente resistenza à l'acqua. Tuttavia, l'acqua hè in realtà assai dannosa per i cavi ottici. Se l'acqua entra in u cavu otticu, danneggerà a fibra mentre si congela è si espande in l'acqua fredda. Dunque, i cavi ottici devenu esse rivestiti cù un sigillante per impedisce l'entrata di l'umidità.
L'esperimenti mostranu chì l'ingressu prolongatu di umidità in u cavu otticu aumenterà a perdita di fibra ottica, in particulare à a lunghezza d'onda di 1,55 pm.
A ragione per a quale a fibra ottica hà paura di l'acqua hè chì a fibra ottica hè cumposta da tetraedri di vetru di siliciu-ossigenu (SiO4) cunnessi inseme, cum'è mostratu in a Figura 1. In una rete Si-O-Si, l'atomi d'ossigenu esistenu in forma di ponti d'ossigenu.
Tuttavia, in un ambiente cù acqua, dopu chì a superficia di u vetru adsorbe u vapore acqueo, si verifica una lenta reazione d'idrolisi, chì provoca a rottura di u ligame siliciu-ossigenu in a rete originale —Si—O—Si—, è u ponte d'ossigenu diventa ossigenu senza ponte cum'è mostratu in a Figura 2, chì provoca crepe in u vetru, è e crepe cuntinueghjanu à cresce.
Ch'ellu si tratti di vetru d'acquariu, vetru di finestra o vetru in fibra ottica, sò tutti suscettibili à i danni di l'acqua. A differenza hè chì u vetru di l'acquariu è u vetru di finestra sò assai spessi, cù spessori di 3 mm, 5 mm è 10 mm. Ancu una crepa di 0,05 mm ùn affetterà micca a resistenza di u vetru. Ùn ci sò cambiamenti visibili.
A fibra ottica hè diversa. U diametru di u vetru in fibra ottica hè solu 0,125 mm, chì hè grossu cum'è un capellu umanu. S'ellu ci hè una crepa di 0,05 mm, u diametru di a fibra ottica serà 0,075 mm, rendendu a fibra assai faciule da rompe. Inoltre, l'apparizione di radiche OH aumenterà ancu a capacità di assorbimentu di luce di a fibra ottica. Hè per quessa chì u vetru di l'acquariu è u vetru di e finestre ùn sò micca affettati da l'acqua, mentre chì u vetru in fibra ottica hè suscettibile à i danni da l'acqua.
In questu casu, se u cavu otticu hè dannighjatu, a guarnizione di a scatula di giunzione ùn hè micca bona è a fibra nuda hè esposta, a durata di vita di a fibra ottica serà accorciata è a fibra si romperà naturalmente per via di l'acqua.
Dunque, se u cavu in fibra ottica hè stallatu in e fognature, e giunzioni devenu esse fissate currettamente, è se u cavu in fibra ottica stessu hè dannighjatu, deve esse riparatu. Ùn lasciate micca chì l'internu di u cavu in fibra ottica entri in cuntattu cù l'acqua.
Data di publicazione: 18 di nuvembre di u 2022






